Bacnotă sau bancnotă?

Cred că toată lumea a văzut sau a auzit forma incorectă bacnotă folosită de persoane care nu știu regula sau pur și simplu nu au chef să o utilizeze așa cum trebuie.

Forma corectă este bancnotă. Provine de la termenul german Banknote. E suficient să vă gândiți la bancă și respectați limba română. Mă refer la acele hârtiuțe colorate care ne rezolvă probleme legate de bunuri și servicii.

Anunțuri

Comfort sau Confort

Ca urmare a influenței exercitată de limba engleză, avem tendința de a prelua forme din această limbă, atât în scris cât și în vorbire.

Astfel, forma comfort este corectă doar în limba engleză.

În limba română, folosim forma confort.

Maxim sau maximum?

Ambele forme sunt corecte dacă sunt folosite în contexte potrivite.

Când are valoare de adjectiv (însoțește un substantiv),  forma este maxim (maximă, maximi, maxime)

Exemplu: nivelul maxim, valoarea maximă etc.

Când are valoare de adverb, forma corectă este maximum.

Exemplu: Aleargă maximum doi kilometri.

În cazul mult folositei locuțiuni adverbiale care exprimă excelența în toate planurile vieții, forma corectă este la maximum.

 

 

Nu fă asta sau nu face asta?

Am auzit și am citit deseori forma greșită a imperativului  negativ: Nu fă asta!

Vorbitorii, din dorința de a folosi corect limba română, cred că forma negativă a imperativului se construiește de la forma de afirmativ ( !) la care se adaugă adverbul nu în față.

Regula care se aplică în cazul formei negative a imperativului este următoarea:

adverbul nu + forma de infinitiv a verbului.

Exemplu: nu face, nu scrie, nu citi, nu alerga, nu veni, nu dansa, nu fi, nu zice etc.

Așadar, dragă vorbitorule de limba română, nu-ți mai face griji  în privința imperativului!

Patinuar sau patinoar?

Suntem în plin sezon de patinaj. Cei mai fericiți sunt copiii care își invită prietenii la patinuar. Se aude un u pe acolo, dar  nu apare și în scris.

Forma corectă este patinoar deoarece este un cuvânt împrumutat recent din limba franceză (patinoire) și păstrează forma din limba de origine.

Exemplu:

Mergem la patinoar.

Cine vrea să meargă la patinoar?

 

Vroiam sau voiam?

Există tendința vorbitorilor de a face o sinteză între a vrea și a voi. În ciuda eforturilor susținute, încă nu a apărut în limba română verbul a vroi.

Formele corecte pentru exprimarea voinței la imperfect sunt: (eu) voiam / (eu) vream.

 

De asemeni sau de asemenea?

Această structură (pentru cunoscători, locuțiune adverbială) este folosită frecvent în textele argumentative. Chiar nu înțeleg de ce se utilizează, în mod greșit, forma de asemeni.

Corect este de asemenea.

Aceeași regulă este valabilă și în cazul adjectivului asemenea (asemenea oameni, triunghiuri asemenea) sau în cazul adverbului asemenea  din enunțul: Se poartă asemenea mie.

Din adâncul inimi sau din adâncul inimii?

Iată o altă situație în care i își face de cap.

Substantivele  feminine au forma de genitiv – dativ singular conform regulii:

formă de nominativ plural nearticulată (fete) + articolul hotărât i.

Unele substantive au desinența de plural i și astfel se explică prezența celor doi i în anumite cazuri: acțiunii, inimii etc.

Obținem următoarele situații:

fată (N singular, nearticulat) – fete (N plural, nearticulat) – fetei (G – D singular, articulat)

elevă – eleve – elevei ( cartea elevei)

inimă – inimi – inimii (bătăile inimii, din adâncul inimii)

femeie – femei – femeii (florile femeii)

acțiune – acțiuni – acțiunii (desfășurarea acțiunii)

carte – cărți – cărții (filele cărții)

Chineji sau chinezi?

Vi s-a întâmplat vreodată să pronunțați chineji? Probabil sună mai bine, dar e greșit.

Forma corectă este chinezi.

La forma de singular chinez se adaugă desinența de plural i specifică substantivelor masculine (bărbat – barbați, băiat – băieți).

Atenție! În scris, dacă forma de plural este articulată hotărât, apar doi i: chinezii (primul i este desinența de plural, iar al doilea i este articolul hotărât).

Alte situații asemănătoare:

japonez – japonezi – japonezii

englez – englezi – englezii

danez – danezi – danezii

olandez – olandezi – olandezii

Să aivă, să aibe sau să aibă?

Primele două forme greșite sunt frecvent folosite atât în exprimarea orală, cât și în scris.

Corect este să aibă.

Formele verbului a avea la conjunctiv sunt:

(eu) să am

(tu) să ai

(el, ea) să aibă

(noi) să avem

(voi) să aveți

(ei, ele) să aibă